Plecarea: ora 06:45 din Piața Victoriei – Parcarea Mare, București

PLECARE ORA 06.45 DIN PIATA VICTORIEI PARCAREA MARE .PLECAM SPRE MANASTIREA GHIGHIU ,unde tradiţia spune că în spatele Mănăstirii Ghighiu, încă din vechime, era un izvor tămăduitor, cu o apă rece şi bogată, care a ţâşnit chiar pe locul unde s-ar fi arătat Maica Domnului, poruncind logofătului Coresi să ridice mănăstirea. De la acest izvor şi-a luat mănăstirea hramul Izvorul Tămăduirii. Numele de Ghighiu apare pentru prima dată în secolul al XV-lea şi se referă la satul cu acelaşi nume, care este atestat printr-un hrisov al voievodului Radu cel Frumos, din anul 1471, iar mănăstirea este menţionată pentru prima dată într-un document din 30 noiembrie 1601, scris de fiul logofătului Coresi din localitate.                                                                                                                                                   Mănăstirea Ghighiu adăposteşte o mare comoară spirituală: icoana Maicii Domnului „Siriaca”, icoană grabnic ajutătoare, care nu conteneşte nici astăzi a face minuni. Plecam spre Manastirea Turnu de Prahova.

Pe drumul dintre Ploieşti şi Târgşorul Vechi se înalţa, odată maiestuoasă, Mânăstirea Turnu. Alta decât binecunoscuta mânăstire din Vâlcea cu acelaşi nume, aceasta este şi mult mai veche. Târgşorul, astăzi un umil sat, la numai 7 km de Municipiul Ploieşti, era cândva un prosper centru comercial al Ţării Româneşti aşezat pe importantul drum de negoţ al Braşovului. Despre oraşul domnesc al Târgşorului prima ştire o avem de la Mircea cel Bătrân, în 6 august 1413. El îl numea Târgul cel Nou pentru a-l distinge de târgul cel vechi de la Târgovişte.

Rând pe rând, toţi domnii Ţării Româneşti s-au perindat pe la Târgşor, au emis acte de cancelarie, au purtat lupte sau au ctitorit aici biserici spre veşnica lor pomenire. Vladislav al II-lea a ridicat o biserică şi chiar a pierit pe uliţele Târgşorului probabil de sabia lui Vlad Ţepeş. Fie spre pocăinţă pentru uciderea făcută, fie semn de mulţumire ocrotitorului său, Sfântul Ierarh Nicolae, Vlad Ţepeş a ridicat aici în anul 1461 biserica domnească. Pisania din piatră masivă se păstrează până astăzi:

Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod şi Domn a toată Ţara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad Voievod, a zidit şi a săvârşit această biserică, iunie 24, în anul 6969 (1461), indictionul 9”.

Aceasta este singura mărturie documentară a evlaviei marelui voievod transformat de ignoranţa unora într-un monstru însetat de sânge.

Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Neagoe Basarab şi mai târziu Mihai Viteazu şi cel între sfinţi Constantin Brâncoveanu, toţi îşi leagă numele de Târgşor şi mânăstirea de aici.                                                                                                                                                                                     De aici plecam spre Manastirea Pissiota 

Printre casele țărănești se zărește originala construcție a bisericii mânăstirii. Ctitorul mânăstirii, Nicolae Pissiota, a părăsit meleagurile natale ale Greciei și s-a stabilit în România, iar propria afacere – o antrepriză de construcții – i-a adus numeroase satisfacții. S-a hotărât să ctitorească o mânăstire, chiar pe moșia sa, cumpărată de la generalul anghelescu de două ori ministru de război în perioada interbelică. Mânăstirea a fost ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea.

Așezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient și Occident, dintre Renasterea Italiana și stilul clasic bizantin. Cocheta și inedita biserică a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu – același artist care pictase fresca de la Ateneul Roman  ș . Doar trei maici au venit la Pissiota din obștea de la Ghighiu și au muncit strașnic, începând din anul 1933. În afara stareței mai erau maicile Irina și Alexia. Cele două erau mamă și fiică, tunse în monahism la aceeași dată, într-o impresionantă ceremonie, cum spun martorii oculari.

Acum, mama care se împotrivise ca fiica ei să se călugărească i-a urmat exemplul. Fiica ei este stareță și mama îi este ucenică. Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stanescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică, are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori.

Tot aici există și o raclă cu moaștele Sfinților Dimitrie, Izvoratorul de Mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped și al  CUVIOSILORA  ucisisi sinai si rait Biserica mai adăpostește un muzeu subteran în care este expusă o piesă rară – o mică icoană, pictată pe lemn de Nicolae Grigorescu 

NOTA: Locurile in autocar se distribuie incepand cu a doua bancheta in ordinea achitarii avansului in cazul in care nu achita nimeni locuri preferential

Mănăstirea Ghighiu
Mănăstirea Turnu
Mănăstirea PISSIOTA

Întoarcere: către București, sosire estimată în jurul orei 20:00, în funcție de trafic și condițiile meteo.