Plecare din Piata VICTORIEI PARCAREA MARE
Ruta: Bucuresti – Pitesti – Petrosani – Hunedoara, retur Valea OLTULUI
Ziua 1,
Un tunel de beton din staţiunea montană Straja din Valea Jiului, pe interiorul căruia sunt pictaţi 365 de sfinţi din calendarul ortodox, a devenit o adevărată atracţie turistică.
Tavanul este pictat cu scene biblice, iar o candelă care stă mereu aprinsă în acest tunel este mutată zilnic în fața icoanei sfântului care este sărbătorit în ziua respectivă.
Tunelul face legătura între drumul principal din stațiunea Straja și bisericuța din lemn cu hramul Sfinților Împăraţi Constantin și Elena.
Mănăstirea Prislop este una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din România, fiind un important loc de pelerinaj ortodox și rugăciune. Acest lucru se datorează și părintelui Arsenie Boca, numit și Sfântul Ardealului, datorită minunilor pe care acesta a reușit să le realizeze, atât în timpul vieții, cât și după moartea sa.
Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală (însemnarea de pe Evangheliarul său).
Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită „din temelie“ de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească.
Ziua 2: mic dejun
Mănăstirea Hurezi si stilul brancovenesc
Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, definitoriu pentru „stilul brancovenesc”.Interesul domnului Constantin Brâncoveanu pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș este documentat și în crezul său, așa cum apare el pe pisania care se află deasupra ușii de intrare în biserica mare a mănăstirii: „Nu voi intra în sălașul case mele, nu voi sui pe așternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului și sălaș Dumnezeului lui Iocob“.
Mănăstirea Ostrov
Biserica Mănăstirii Ostrov
Biserica este rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, între anii 1520-1521, fiind ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab și soția sa, doamna Despina. S-a sfințit nezugrăvită, pentru cult folosindu-se în prima fază icoane pictate, aflate astăzi în Muzeul de Artă al României. Altarul a fost pictat în 1752, restul bisericii fiind în stil frescă, de o remarcabilă valoare artistică și a fost terminat în anul 1760. Tot atunci i s-a înlocuit și inscripția din pisania veche cu un text românesc, scris cu litere chirilice.